Problema răului: un Dumnezeu tribal

       Povestind acum vreun an de zile experienţele mele supranaturale  cu Dumnezeu prietenilor de pe forumul OSC , m-am lovit în dialogul nostru de următoarea întrebare pertinentă lansată de unul dintre ei: " Martin, eu am urmatoarea frustrare: Ce fel de Dumnezeu se ocupa de interventii de felul acesta dar lasa copii sa moara de foame si nu asculta rugaciuni pentru bolnavi de cancer? Mie un astfel de Dumnezeu, care intervine selectiv (in cazuri usoare, in special) imi ridica probleme mai mari decat un Dumnezeu care nu intervine defel."     Aşadar, cum este intervenţionismul lui Dumnezeu, dacă credem că El intervine totuşi în treburile pământenilor? Este unul selectiv, sau general? Este un Dumnezeu tribal sau mondial?  Apără sau se interesează Dumnezeu numai de "aleşii Săi", eventual doar adventişti, sau mai general spus, doar creştini...sau îi pasă cu adevărat de TOŢI oamenii, indiferent de religie? Dacă da, de ce există totuşi miliarde de cazuri disperate pe pământ care se coboară în lumea tăcerii fără să primească vreun ajutor divin?

Un fiu de Dumnezeu pentru un punct albastru?

       Imaginează-ţi că eşti pe una din nenumăratele plaje ale planetei şi iei un pumn de nisip fierbinte în mână. Poţi să numeri câte boabe de nisip ai în palmă? Desigur, nu poţi. Laşi nisipul să curgă încet printre degetele tale ca printr-o clepsidră până îţi mai rămâne un singur bob de nisip. Un fir de praf. Un punct.

    Începi şi-l freamăţi între degete şi te întrebi câte astfel de fire de nisip ar fi într-un metru cub de plajă? Dar pe toată plaja? Dar pe toate plajele din lume?? Un calcul absurd, nu-i aşa?

Evanghelia după Iuda : scepticismul

            Asist cu o doză destul de mare de tristeţe la un fenomen ce ia amploare nu numai în societatea şi-aşa de mult timp seculară, ci în cea creştină, ba chiar cea adventistă, ce a fost cândva atât de mult binecuvântată de Dumnezeu cu lumină: SCEPTICISMUL.  Acum un an de zile, intram pentru prima dată pe un forum "open-church-mind", fondat de cele mai inteligente minţi (fost)adventiste tinere din România. Multe dintre întrebările  şi frământările lor erau şi ale mele, şi pot recunoaşte că timp de un an m-am bucurat cu ei de o intensă dezbatere, aşa cum de altfel nu poţi avea vreodată în biserica adventistă. Dar, din păcate, după un an de dezbateri, divorţul  meu de acest forum a devenit inevitabil. De ce?

Libertatea religioasă - A T Jones

         Se poate vedea cu ochiul liber că astăzi, religia a pierdut definitiv teren  în faţa secularismului. Aşa cum defineşte dex-ul limbii române religia, se pare că este vorba despre "totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare; confesiune, credință. ♦ Fig. Crez, cult" sau despre "un sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem".    Religia îşi găseşte adepţi cu puzderie doar în lumea a treia, unde oamenii nu au altă ieşire în faţa bolilor decât mersul la vraci sau la călugări, la imami sau la şamani. Dar în lumea dezvoltată occidentală,  a te declara profund religios trezeşte zâmbete sau amintiri din evul mediu. Este bine, este rău?

Fizică adventistă: teoria cecităţii generale

      Întâmplarea face să lucrez zilele acestea undeva aproape de Ulm, locul natal al lui Albert Einstein. Şi tot întâmplarea face ca în sala unde lucrez să fie agăţat de perete un calendar cu fotografia marelui fizician, însoţită de nişte cuvinte ale sale: „ Persönlichkeiten werden nicht durch schöne Reden geformt, sondern durch Arbeit und eigene Leistung“( Personalităţile nu se formează prin discursuri frumoase, ci prin muncă şi realizări proprii).

Marele design - marea înşelătorie?

  

       Stephen Hawking este omul care m-a făcut să mă îndrăgostesc de ceea ce atunci când eram elev îmi crea o greaţă organică: fizica şi matematica. Felul extrem de accesibil  prin care dezvăluia comorile fizicii şi implicit ale universului  în bestsellerul său " O scurtă istorie a timpului" m-a făcut să cumpăr şi să citesc actualmente şi ultima apariţie editorială a sa: " Marele design".  Foarte pe scurt spus, savantul de renume mondial încearcă să se disocieze definitiv de Dumnezeul lui Spinoza şi al lui Einstein ( acela care a ordonat totul în univers) , afimând nici mai mult nici mai puţin în ultima sa carte că nu era nevoie de vreun Dumnezeu pentru ca universul să apară. Putea foarte bine să ia naştere şi prin acţiunea legilor fizicii, ca de exemplu cea a gravitaţiei. 

Principiul antropic, teoria unificată a fizicii, inteligibilitatea Universului ( II )

        Înainte de a continua cu partea a doua a editorialului despre fizică, o precizare: bănuiesc că sunt mulţi cei care strâmbă din nas la decizia mea de a publica articole despre fizică, deoarece mă cunosc şi ştiu că nu sunt decât un simplu amator. Este foarte adevărat că sunt doar un amator, dar ceea ce public este în primul rând o recenzie tradusă din germană a cărţii lui Stephen Hawking „ O mai scurtă istorie a timpului” ( ca atare ideile din articole îi aparţin în proporţie de 100% unui fizician notoriu), iar în al doilea rând le public pentru că am fost personal entuziasmat de asemănările frapante dintre „dumnezeul” lui SH, cel puţin din această carte, şi cel biblic.