vineri, 11 mai 2012

Doctrina Sanctuarului, geniu adventist sau gafă monumentală?!? ( introducere)






       

       Așa cum am promis acum câteva săptămâni, doresc să inaugurez astăzi o serie de articole despre cea mai importantă doctrină a bisericii adventiste. Pentru foarte mulți membri obișnuiți sau teologi de seamă, această doctrină este însuși temelia pe care se sprijină întreaga „clădire” adventistă. Dacă ea ar deveni cumva depășită, și dacă s-ar putea cumva demonstra în mod serios că nu există argumente puternice care să o susțină, atunci chiar mai marii acestei biserici sunt unanim de acord că adventismul ar fi el însuși un non-sens.
      Pentru că ceea ce îl face unic pe scena religioasă a lumii nu sunt neapărat învățăturile despre importanța sabatului biblic iudeu, despre mortalitatea sufletului, neexistența iadului sau dieta vegetariană, ci învățătura și înțelegerea specifică despre sanctuar. Dacă sanctuarul „ cade ”, atunci adventismul se scufundă, odată cu el, în penibil. Și asta pentru că, printre altele, însuși motivația apariției sale în SUA acum 160 de ani are ca fundament teoria sanctuarului. 

     Tema aceasta este prea importantă ca să fie tratată cu ironie. Nici nu este cazul aici de acuzații sau critici ieftine la adresa celor care mai cred sau nu mai cred această doctrină. Ceea ce trebuie făcut este însă o analiză a ei serioasă, total lipsită de prejudecățile religioase, renunțând la tradiționalismul fatalist, catastrofist al părinților noștri. O spun din start, ca să fie clar: nu obținerea mântuirii trebuie să ne preocupe, atunci când ne apropiem de această temă, ci obținerea adevărului, oricare ar fi acesta. Nu frica absurdă determinată de sentința vreunui complet de judecată celest, indispus la faptul că „ mutăm ” hotarele credinței, trebuie să ne motiveze, ci dorința sinceră de a investiga riguros această temă pentru a vedea dacă aceste hotare fac efectiv sens din punct de vedere biblic și rațional. 

      Din păcate, pentru majoritatea covârșitoare a adventiștilor un astfel de studiu lipsit de prejudecăți nu numai că este privit cu suspiciune de la bun început, dar este practic imposibilă efectuarea vreunui progres teologic din moment ce apartenența la religia adventistă este sinonimă prin sine însuși cu vialibilitatea doctrinei, așa cum este ea astăzi înțeleasă. Ca să mă exprim altfel, este imposibil să mai fii iudeu și să contești oarecum în același timp viziunea rabinică despre templu. Ori te declari iudeu, și accepți pe bandă rulantă ce au studiat alții, ori studiezi personal Torah, și ajungi la propriile concluzii. 

       Dar propriile concluzii, chiar atunci când sunt formulate într-o notă plină de respect, pot deveni extrem de periculoase pentru individul sincer care caută adevărul și care încă mai aparține unei comunități de credință. Cel mai elocvent exemplu în acest sens este cazul Florin Lăiu , discutat pe larg aici, acum câteva săptămâni în urmă. Domnul profesor se apucă plin de râvnă să cerceteze, rezumându-și într-un studiu lung de 85 pagini impresiile teologice acumulate peste ani despre această temă, apoi își publică concluziile plin de naivitate în fața bisericii, așteptându-se la dezbateri sau cercetări ulterioare și din partea „ fraților ” săi. În loc de dezbateri, este însă umilit de colegi, aceștia arătând de altfel cât de „ dornici ” sunt să investigheze tema. Ei nu au nimic ce să investigheze, ei trebuie doar să „ păzească ” ceea ce, conform credinței populare, le-a picat direct din ceruri acum 150 de ani. 

     L-am rugat personal pe Florin Lăiu, de două ori la rând, ca să îmi spună dacă studiul domniei sale, prezentat în aprilie 2011 la Convenția teologilor europeni, la ITA București, este cumva tradus și în limba română, ca s-o citească tot poporul. Tot ceea ce am obținut a fost tăcere, ca și când acest studiu ar fi o crimă îndreptată împotriva cuiva sau un secret de stat pentru adventiștii români.  Am întrebat și pe cei de pe forumul OSC același lucru, dar și acolo s-a întâmplat la fel, deși este o tabără diametral opusă ideologic domnului Lăiu… Devine din ce în ce mai evident că tocmai acest studiu a fost cel care a dus în final la îndepărtarea lui Lăiu de la catedra ITA. Cine știe cât de cât ceva despre felul în care se trag sforile în sistemul adventist, poate imediat să înțeleagă „ tăcerea ” profesorului la întrebarea mea simplă. 

      Prin urmare nu mai îmi rămâne altceva de făcut decât să îl traduc eu din limba engleză pentru cititorii mei și nu numai, deși recunosc deschis că engleza nu este printre limbile străine pe care le stăpânesc cel mai bine. Consider însă că este păcat ca acest studiu să nu fie tradus în limba noastră maternă, iar dacă alții mai capabili decât mine nu doresc să facă acest lucru, atunci eu sunt interesat să o fac, călcând și din acest punct de vedere pe urmele pseudonimului meu german. Pentru cei care stăpânesc deja limba engleză, studiul buclucaș îl puteți găsi aici, fără ca să mai fie nevoie de traducerea mea. 

     Doresc să închei acest articol introductiv printr-un foarte scurt rezumat al doctrinei, așa cum este ea astăzi acceptată de majoritatea adventiștilor. Cu aproximativ un mileniu și jumătate înainte de Hristos, Moise primește pe munte nu numai decalogul, ci și instrucțiunile necesare construirii unui templu sacru, unde avea să se manifeste apoi slava personală a lui YHWH. Întreaga viață spirituală a iudeilor va fi marcată începând din acel moment de templu, prin milioanele de jertfe, rituri și tradiții. 
    
     Moartea lui Isus Hristos pe cruce va zgudui însă din temelii, la propriu și la figurat, sanctuarul mozaic, astfel încât apostolii aveau să declare de nenumărate ori că adevăratele temple sunt ei, unde Duhul Sfânt dorește să locuiască ( 1 Corinteni 6,19-20), și că templul de la Ierusalim își pierduse definitiv însemnătatea. Biserica lui Dumnezeu era acum formată din nimic altceva decât pietrele vii ( creștinii) care alcătuiau împreună adevăratul templu ( vezi 1 Petru 2, 5-9). 

      S-a întâmplat însă ceva interesant. La sfârșitul secolului întâi al erei creștine, cineva a scris o epistolă în cadrul căreia muta toată acțiunea de la templul iudaic în cer, lângă tronul Celui Prea Înalt. Creștinii de azi sunt ferm convinși că a fost chiar Pavel cel care a scris-o. Experții biblici în manuscrise antice , lingviștii, teologii sau profesorii de noul testament însă … mai puțin. Nu există dovezi concludente în acest sens, oricât de mult le-ar dori cineva. Cert este că epistola din Evrei, deoarece despre ea este vorba, a dat naștere la uluitoare controverse teologice peste milenii, care sunt departe să se fi încheiat astăzi. 

    Atunci când pe scena nou-protestantă americană și-a făcut loc adventismul, ca urmare a eșecului millerismului, un oarecare O.R.L Crosier și Hiram Edson au avut o viziune personală în cadrul căreia nu numai că i se confirma existența Sanctuarului din cer, dar care avea să dea sens profund existenței noii mișcări adventiste. Pionierii cei mai de seamă adventiști, în frunte cu Ellen White, au acceptat imediat că aceasta era chiar o soluție și o explicație divină a eșecului lor spiritual de la 1844. Astăzi doctrina sanctuarului este, după cum am spus, cea care dă legitimitate existențială și doctrinală bisericii adventiste, în sens escatologic. Toți adventiștii, indiferent de orientările lor specifice personale, privitoare la alte aspecte denominaționale, sunt unanim de acord că doctrina sanctuarului stă perfect în picioare, așa cum este ea explicată astăzi. TREBUIA să apărem pe scena istoriei, iar astăzi încă AVEM UN CUVÂNT DE SPUS omenirii. 

       În timp ce personal găsesc întemeiată prima jumătate a acestei afirmații, pretenția că adventismul mai are astăzi vreo relevanță în lume o consider depășită. Și asta pentru că nu mai sunt de acord câtuși de puțin cu explicația originală, veche, tradiționalistă, a aceastei teme a sanctuarului. Nu mai este de acord nici măcar Florin Lăiu, după cum lesne veți observa din lectura acestui serial. Nu mai sunt foarte mulți teologi de seamă ai bisericii, cu studii serioase în spate, cunoscători ai limbilor antice vechi. Sanctuarul, la fel ca acum 2000 de ani, se clatină serios din toate încheieturile, amenințând să facă o sciziune în adventism așa cum a făcut-o acum 2000 de ani în iudaism. Nu mai poți să refuzi varianta oficială și să te numești în continuare adventist, tot la fel de bine cum nu mai puteai după înviere să negi varianta rabinilor și a fariseilor despre Isus și sanctuar și să continui să te mai numești iudeu. 

    Cum ar trebui așadar să privim această importantă temă? Este ea importantă încă sau chiar discuția în sine despre un sanctuar în cer este ridicolă? Este această doctrină adventistă sustenabilă din toate punctele de vedere sau este o temelie șubredă? Este ea geniul adventismului sau este cea mai monumentală gafă a sa? Vă invit într-o lungă serie, așa după cum îmi va îngădui timpul, să lecturați traducerea studiului profesorului Lăiu, și nu părerile mele personale, urmând ca într-un final să tragem împreună concluziile ce se impun. Pentru eventuale gafe de traducere îmi cer scuze în mod anticipat. Iar dacă voi observa că între timp altcineva deja a tradus studiul, voi lua de asemenea măsurile pe care le voi găsi de cuviință. 

    ( va urma)

      

18 comentarii:

  1. La grea munca te-ai inhamat, Martine. Nu ma mira tacerea lui FL insa sunt oarecum surprins de atitudinea celor de la OSC. Macar din politete si tot ar fi trebuit sa raspunda ceva.
    Jenanta e insa atitudinea greilor AZS care in locul unei discutii deschise, a unei analize transparente si la obiect a studiului domnului FL,prefera tacerea lasitatii si mutarea "strategica" a dansului dintr-un post unde se putea face auzit intr-unul "de birou".
    Tradu documentul pentru ca sunt si altii interesati de subiect. Mult succes si astept continuarea :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Am mai spus'o si'o mai spun inca: adventismul e nascut din minciuna. S'au facut niste socoteli despre revenirea lui Hristos, ignorandu'se textul Bibliei. Esecul a fost evident, iar ce'a urmat n'a fost decat incercarea elitei adventiste de'a explica celor mintiti deja ca socotelile lor au fost corecte.( ca doar nu erau prosti sa recunoasca ca sunt impostori ). Din punctul asta s'a inaintat in minciuna. Putinele lucruri pozitive adaugate ulterior nu'l salveaza. Piatra din capul unghiului adventist e..minciuna. Adica dracul. La fel au facut si fratii lor intru ratacire, martorii lui Iehova. Si'aia au socotit, si'au ras-socotit, pana au ajuns la concluzia ca Hristos se intoarce in 1918. Cum nu s'a intors, ( ca nu era treaba lor sa socoteasca ), au zis ca de fapt a revenit, doar ca invizibil ochiului omenesc. Hahahaha! Alti mincinosi. Poate ca si unii si altii ar fi trebuit sa mai citeasca pe la Matei 24.36, sa se lamureasca cu socotitul. Asa ca, va dezamagesc, frati adventisti: sanctuarul e sufletul vostru, si n'are a face cu doctrina voastra de rahat. Hristos a intrat in sanctuarul ala. O sa stiti cand e acolo doar atunci cand va darama lumea mincinoasa. Pt ca ochii lui sunt ca para focului, si'o sa arda toata minciuna.

    RăspundețiȘtergere
  3. Mizantropescule,
    știu ca după părerea ta,lumea nu are nevoie de adventiști,(...)pt că ție, ți se pare că au fost, și sînt minciunoși...Crezi că afirmațiile tale sunt atît de interesante încît să trezească interesul cuiva? Poate că rîsul tău de batjocură,e un gest de virtute pt mizantropiști,dar nu pt oameni serioși.
    (apropo)mizantropia,e agreată de Cel care are ochii ca para focului?
    ...eu știu că adesea Hristos,răspundea extratereștrilor rău intenșionați,cu STĂ SCRIS.(și cîte nu sunt scrise pt mizantropiști...)
    CRISTI

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Amice, frumos ar fi sa comentezi articolul, nu comentariul meu. Si hai sa ridicam stacheta si sa scriem corect, nu ca adventistii. Se scrie mizantropi, nu mizantropisti. Google putea fi prietenul tau, daca aveai minte. Sau puteai sa te rogi.

      Lumea nu are nevoie de adventisti. Dupa cum nu are nevoie de penticostali, de ortodocsi, de musulmani, de budisti, de politicieni, de popi sau de orice imbecil care divizeaza sau imparte speta umana. La tine in biblie nu scrie ca suntem una in Hristos? Nu, ca la tine scrie ca suntem una in Hristos DACA suntem adventisti. Restul sunt alta specie.

      Din cate vaz, pe tine nu te prea intereseaza ADEVARUL, ci sa'ti aperi secta. N'o sa'ti dau io sfaturi, ca te vad baiat destept si degraba muritor de grija altuia, insa nu sta scris ca cine lasa tata, mama, frate, sotie pt imparatia cerurilor are ceva pus deoparte? Adica....priveste tu detasat lucrurile, si ai puterea sa nu te lasi influentat. Ca vezi tu...cine iubeste adventismul mai tare ca adevarul...nu este demn de El.

      Si da, afirmatiile mele sunt suficient de interesant incat sa te fi pus in miscare sa'mi raspunzi. Da'...cam asa'i cu logica de adventist...

      Ștergere
    2. Cristi.
      Lumea are nevoie de adventisti exact in acelasi fel cum adventistii au nevoie de lume.
      Afirmatiile lui Mizantropescu sunt interesante cel putin pentru mine. Si asta nu e o dovada de neseriozitate. Minmalizarea opiniilor oponentului prin procedeul tau nu e fair play.
      Cel ce are ochii ca para focului e mai mizantrop decat Mizantropescu. Inca n-am auzit ca Mizantropescu sa fi fost autorul vreunui potop care sa stearga de pe fata pamantului peste 95% din omenire. Si apoi, mizantrop la mizantrop cu siguranta nu-si vor scoate ochii.Despre ce vorbim aici?
      Acel STA SCRIS are destule hibe scriptice si ceea ce gasesti acolo ca fiind rau intr-o anume perioada istorica, devine acceptabil intr-o alta perioada istorica- deci termeni precum bine intentionat sau rau intentionat sunt destul derelativi chiar acolo in text. Ori un text relativ nu mai e "litera de lege". E cel mult o colectie de povestiri moralizatoare din care se pot extrage anumite principii. Si atat!.

      Ștergere
  4. Mizantropescu...
    Părerea mea,(doar o părere)este că articolul de față, pe lîngă motivația inițială,...a fost conceput, ca o provocare pt FL. De aceea, am așteptat și încă mai aștept,reacția sa.Pe de altă parte,consider că intervenția sa ar avea întîetate ,nu numai pt că este cel vizat,(...)dar și cel mai avizat s-o facă.
    Trec peste ”ștachetă”din mers,fără să răspund cu aceeași monedă; chiar dacă ”iștii” de la mizantrop, au părăsit ”egoul”, crezînd că au ceva de spus...(dar cine să priceapă?)

    Stimabile,A FI UNA ÎN HRISTOS, e prea mult pt mintea ta de mizantrop,ca să pricepi...(cu atît mai puțin ce înseamnă o biserică)Cît despre ce mă interesează pe mine, sau ce apăr eu,rămîne de vazut.Cu siguranță,impostorii și imbecilii nu au acces la ADEVĂR.
    CRISTI

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Diferenta dintre un mizantrop si un adventist e totusi evidenta, desi sant si multe puncte comune!

      De exemplu, in timp ce mizantropul il considera imbecil pe adventist, intrand astfel in conflict cu cuvintele lui Hristos, care spune ca oricine il va numi nebun pe fratele sau, va cadea sub judecata ghenei, adventistul n'are nici o tresarire in constiinta, nici vreun conflict ideologic, intrucat el nu lucreaza sambata si mananca loboda, consecinta fiind intrarea adventistului in gasca celor alesi. Chiar daca la randu'i il catalogheaza la randu'i imbecil pe mizantrop. Pt ca adventistul e ales, iar mizantropul nu. De aici ne dam seama ca adventistii au dreptul sa fie jeguri in timp ce mizantropii nu.

      Alt exemplu: accesul la adevar se face doar in cadru organizat. Preferabil in turma, gloata sau trib. Mizantropii, aceste fiinte mizerabile, satule peste cap de tot rahatul din jur, fiind intr'o stare de autodependenta, n'au dreptul asta. Adevarul nu'i pt ei. Ei traiesc in minciuna, pt ca'i urasc pe semenii lor din turma, privilegiati.
      E totusi ciudat cum adventistii aplica poruncile maestrului lor, Hristos, si'si iubesc aproapele exact ca pe ei insisi: deloc. Ba chiar cu mici tresariri de ura, care bineinteles e justificata. Astfel, ei implinesc ce sta scris: daca cineva iti da o palma, intoarce'i obrazul, daca iti ia camasa, da'i si haina, sau daca'ti spune sa mergi cu el o mila, tu mergi doua.

      Acest principiu al puterii, pe care este cladita toata lumea asta, de la state, pana la biserici, si tot felul de institutii, devine astfel o piatra de poticnire pt mizantropi, intrucat, adventistii cei iubitori...de loboda..respecta intru totul cuvintele Hristosului, si nu mai au nevoie de nimic. Tot ce au este mai mult decat suficient.

      De aici ne dam seama ca adventistii sunt superiori mizantropilor.

      Ștergere
    2. Cristi, părerea ta nu are nimic de-a face cu realitatea. Acest serial lung despre sanctuar nu a fost conceput ca să-l provoc pe Lăiu. De altfel, aștepți (așteptăm) de pomană intervenția sa, deoarece mă îndoiesc serios că vrea să-și facă și mai mult probleme cu Mizantropi sau Martini Lutheri , după ce și-a făcut deja harakiri de unul singur destul cu studiul în sine. E prea îndrăgostit de minciunile sistemului adventist și prea orbit de manipularea de o viață, ca să aibă curaj să meargă până la capăt pe firul ideilor deschise chiar de domnia sa în acest studiu.

      Așadar, nu ptr el am deschis acest serial. El este autorul, așa că nu văd de ce și mai ales ce ar mai fi de adăugat la ce a scris. L-am deschis însă pentru zecile sau sutele de adventiști și reformiști pe care îi cunosc, de pe tot mapamondul, și pentru cei pe care nu îi cunosc...și care sunt convinși în orbirea lor că adventismul mai reprezintă poporul lui Dumnezeu sau altceva de felul acesta. Eu îi am în inimă și doresc să le fac un bine atât prin acest blog, cât și prin acest serial despre templu. Știu că va lua f mult timp dezintoxicarea de aberațiile doctrinale auzite o viață întreagă de la amvoane, dar sunt sigur că Adevărul are putere, și nu va mai putea fi evitat prea mult timp, dacă există o doză cât de mică de sinceritate. După părerea mea, argumentele prezentate de profesor în acest studiu sunt prea serioase și prea puternice ca niște amărâți de păstorași care depind de BANI să se mai poată opune mult timp evidențelor.

      Eu scriu...ca Martin Luther. Iar rezultatele le vom vedea în timp. Profeția mea este că în 20 de ani adventismul se va dezintegra complet în sute de bucățele, dacă nu este deja de pe-acum sfărâmat . Doctrinele pe care le-am crezut picate din cer își vor dovedi ptr generațiile tinere absurditatea lor, iar pentru cei sinceri, care vor forma adevărata biserică, va rămâne doar un singur lucru esențial: Hristos, și pe El răstignit. Restul e lapte otrăvitor pentru suflet.

      Ștergere
  5. Biblia vorbeste despre un sanctuar (cort) construit de Moise, dupa modelul aratat de Dumnezeu. Unii presupun ca Dumnezeu i-a aratat cerul si Moise a facut o imitatie. Total gresit! Asta ar insemna ca sanctuarul ceresc ar fi acoperit cu piele de vitel de mare (foca). Moise a vazut o macheta, un plan a ceea ce trebuia sa construiasca el, nu o imagine reala a ceea ce exista in alt colt al universului. Daca exista un sanctuar in cer, cu siguranta ca nu arata ca cel de la Ierusalim. Si cu siguranta ca nu au in el loc ritualurile de la Ierusalim. Sanctuarul era un simbol pentru Isus Christos. Greseala multor AZS este ca vad in sanctuarul de pe pamant, o copie a celui din cer, care dealtfel nu a fost vazut de nimeni (tot conform Bibliei). Insa legatura dintre Daniel 8 si Daniel 9 sau alte "legaturi" si "combinatii" de versete pentru a scoate o doctrina legata de ce se intampla ACUM in sanctuarul din cer si de la 1844 incoace, este o gaselnita incadrata la capitolul "nazbatii teologice". O spun in calitate de "studios" ani de zile al acestei doctrine. Ford, Laiu si toti cei care nu mai vad povestea despre Sanctuar asa cum o vedeau niste presupusi teologi de tipul J.White sau W.Miller (in fapt niste amatori cu mare priza la publicul ignorant din vremea aceea), sunt inlaturati din scena nu de catre niste studiosi pe masura lor, ci de catre niste terchea-berchea de slugoi lingai ai sistemului monetar zecist. Interesul stabilitatii financiare ii impinge pe acesti obraznici care au pus mana pe putere, sa se creada si sa se pretinda "glasul lui Dumnezeu pe pamant". Tot ce nu le trece LOR mai intai prin cap si nu e publicat in "curier", nu exista si nu e "omologat". Pe ei nu ii intereseaza adevarul, ci mentinerea stabilitatii precum pazitorii de vite (sa iasa laptele si sa nu vina ursul). In fata acestei mostre de tampenie combinata cu pretinsa sfintenie, nu pot decat sa ma uit, sa "ma inchin" si sa o iau la sanatoasa...

    RăspundețiȘtergere
  6. Shinobi,
    ”Și apoi,mizantrop la mizantrop,cu siguranță,nu-și vor scoate ochii”,

    ...după zicala, ”cine se` aseamănă,se` adună”;” sau,după cum STĂ SCRIS: ”o împărătie nu poate fi dezbinată împotriva ei însăși”.Deacord. Cu mențiunea,că ”cine se scuză,se`acuză”.(asta nu e filozofie logică sau morală...e verificată)

    Prietene(...),și Ion Creangă,a scris povești moralizatoare;dar n`am auzit,ca cineva,sa-și fi dat viața pt ele. (o fi fost toți nebuni?martirii)

    Apropo...biblia trebuie înțeleasă ”cu rugăciiune”.Pentru tine însă, nu este cazul,pt ca deh...totul este relativ.
    Cristi

    RăspundețiȘtergere
  7. Martin,
    Sincer să fiu,chiar dacă sîntem pe poziții ușor diferite,apreciez demersul tău,și sacrificiile pe care le faci în această direcție...Respect,punctele de vedere ale oricui;(chiar ale mizantropilor sau ale ateilor convinși)dar ceea ce e detestabil,...este mizeria din suflet,otrava afișată uneori nu doar cu rea intenție,ci chiar cu perfidă batjocură.
    Indeferent cine suntem, sau ce poziție socială deținem,atunci cînd avem ceva de spus publicului s-o spunem măcar cu decență, și la limita bunului simț. Altfel,cădem în derizoriu și lipsă de credit. Știu că nu de la toți, poți să ceri o asemenea atitudine;dar măcar cei ce vb în Numele Lui Hristos,să aibe atitudinea Maestrului lor.

    Cristi

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cristi, de vorbit toți creștinii vorbesc în numele lui Hristos. Dar atitudinea Maestrului o au extrem de puțini „ creștini ”. În schimb, am observat ceva foarte interesant în cea mai mare depresie a vieții mele : cei care nu-l au atâta pe Hristos pe buzele lor , care habar nu au de religie sau de Dumnezeu, ba chiar cei cu un limbaj mai mizantropesc...tocmai ei au fost cei care mi-au întins o mână de ajutor în modul cel mai dezinteresat posibil, dovedindu-mi încă odată, dacă mai era nevoie ...cât de actuală este întâmplarea cu samariteanul milos.
      Așa că din întâmplările nebune ale acestei vieți, am învățat ceva f f f f important: prima vedere înșeală întotdeauna. De multe ori, oamenii cu un limbaj elocvent și civilizat, sunt niște escroci sau bestii, și invers. Asta nu e o apologie a lipsei de bun simț sau a mizantropismului. Dar însuși faptul că Maestrul meu s-a apropiat, a mâncat și băut cu mizantropii, curvele, vameșii și păcătoșii declarați, mă determină să le dau acestora credit mult mai mult decât pastorilor, creștinilor „ născuți din nou ” și oamenilor religiei. Da, le dau credit chiar și atunci când vorbesc mai „ fără perdea ”. Pentru că vorbesc din adâncul sufletului lor rănit. Pe când fariseii și saducheii vorbesc mereu o limbă de lemn, moartă ca și sufletul lor.

      Eu sunt căzut oricum în derizoriu în ochii adventiștilor și al reformiștilor. Sunt un paria și nu am nici-un credit. Dar de-aia nu mai pot eu. Cu cât refuză să ia aminte la ce spun, cu atât mai mult îmi pasă mai mult de ei.

      Ștergere
    2. Cu alte cuvinte, Hristos a venit pt cei pacatosi si pt cei bolnavi. Baietii de ziua a saptea sunt sanatosi si sfinti, Hristos nu'i pt ei. Insa ce pune capac nesimtirii, este ca ei hotarasc cine are dreptul la Hristos si cine nu. Incredibil. Si'asta intr'o saracie de cuvinte si idei, completata pe masura de'o gestica dogmnatica bogata. O fi taiat cineva crengile de la baza copacului in care sunt, devreme ce inca n'au reusit sa coboare din el!....

      Ștergere
  8. Martin,
    Hristos,a mîncat și a băut la masa păcătoșilor;(de orice nuanță ar fi fost ei)pt că i`a iubit cu o dragoste divină neasemuită; și nu pt că le`ar fi dat credit ”vorbirii”sau comportamentului lor. Dimpotrivă...femeii prinsă în preacurvie,Isus îi spune: dute, dar ”să nu mai păcătuești”.
    Da,oamenii poartă ”măști”în ambele direcții...adevărul niciodată.Din același izvor ,nu poate ieși apă dulce și amară.(escrocii și bestiile,sunt prin definiție ceea ce sunt) Căt despre adventiști și reformiști,s`ar putea sa te înșeli cînd zici că`ți pasă de ei;căci ranchiuna evidentă,nu are nici o legătură cu dragostea.
    Cristi

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cristi, tu iubeste'ti dusmanii si lasa gargara. Ca asa ti'a poruncit Hristos. Ce atata vaicareala? Cum vrei sa ma convingi ca imparatia lui Dumnezeu e mai puternica decat a' lu' dracu ? Urandu'ma si tot bolborosind? Asa fac mizantropii cei rai, nu tu. Tu esti bun si iubitor, un adevarat discipol al lui Hristos. Ba, din exces de zel, nu numai ca imi vei intoarce si celalalt obraz si fara sa te fi lovit, dar iti vei trage singur 2 palme si'ti vei deserta un faras de cenusa in cap ca nu l'ai ascultat pe Domnul! Apropos Cristi: cine'i domnul tau?

      Ștergere
    2. Cristi, insiști de pomană cu părerile tale. Blogul ăsta e ptr adventiști și reformiști ÎN PRIMUL RÂND. Apoi, cu siguranță, și pentru alții, fie ei chiar agnostici sau atei. Toți sunt bineveniți la ospățul împăratului din pildă, așa că de ce n-ar fi bineveniți toți și aici, la mine? Sunt eu mai bun ca Împăratul?
      Da, îmi pasă de ei. Altfel crezi că mi-aș pierde ore bune traducând sau scriind articole de florile mărului, numai așa..ca să mă sparg în figuri? Crezi ce vrei, dacă vrei morțiș să crezi prostii. Eu ți-am spus adevărul. Numai că felul meu de a-mi păsa de ei este unul special. Nu-i stau să-i mângăi frumușel pe ceafă, ci încerc prin toate mijloacele posibile să le arăt că trăiesc în minciună dpdv doctrinal. Încerc să le arăt Adevărul, desigur, cu dovezi, și nu cu lozinci răsuflate de lemn made in Ellen White-landia.

      Nu există ranchiună, înțelege. Deși ar trebui să fie, și încă cum... Dar există frustrare atunci când vezi un popor care pretinde sigur pe el că are adevărul, și când colo...Adevărul bate la ușă pe toate căile posibile, dar nu I se deschide. Am mai fost acuzat aiurea că pe blogul ăsta e NUMAI BÂRFĂ. Desigur..oamenii care știu numai să bârfească, văd bârfă peste tot, așa cum escrocii văd escrocherii peste tot iar obsedații sexuali văd femei ușuratice peste tot. Oricine cu capul cât de cât pe umeri poate vedea că blogul ăsta nu are nimic de-a face cu bârfa la adresa unor persoane, ci cu critica la adresa unui sistem. Între cele două e o diferență mare ca de la cer la pământ.

      Cât despre Hristos și atitudinea lui față de păcătoși și sfinți, este inutil să mai spun că i se făcea scârbă de pioșia falsă a fariseilor și de toată teologia lor. Păcătoșii, vameșii, soldații cruzi sau mizantropii, Neciopliții - cum am zice noi azi, ei bine ...ei se simțeau atrași de MAestru. Tot la fel e și azi. Cei care habar nu au despre Dumnezeu, au mult mai multe șanse să intre în Împărăție decât cei care îi folosesc Numele săptămânal prin biserici. Căci cei din urmă vor di cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei de pe urmă. ...

      Ștergere
  9. Mizantropescu,
    Crezi că toți cei care pozează în victimă,sunt vrednici de milă?
    DRAGOSTEA nu operează acolo unde nu`i acceptată dragul meu.Și asta nu e o dovadă de slăbiciune.Nu încerca să subestimezi puterea iubirii;(...)Nu`mi ești dușman; dar dacă tu te simți în această postură,sunt gata să accept nu doar palmele tale,ci chiar și cea mai cruntă umilință.Și asta, pt că am învățat de la DOMNUL MEU ISUS HRISTOS, că a face așa, e o dovadă de virtute și nu de slăbiciune.A APĂRA ADEVĂRUL CU ORI CE PREȚ,E MAI IMPORTANT DECÎT DUȘMANII...DE ACEEA MERITĂ SĂ`I IUBEȘTI!
    CRISTI

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dar Cristi dragule, exact asta apar eu: adevarul ! Si ti'am spus ca adevarul este ca adventismul e o minciuna. Dragostea e adevarul, nu burtologia adventista! Iaca, comentariul tau te'a facut uman. Abia acum n'o sa'ti mai raspund in 3 peri. Cam asta astept de la oameni, nu sa'mi bata campii despre dumnezeul lor, in timp ce'si insulta aproapele facut dupa chiul si asemanarea lui Dumnezeu. Ca daca bine ai observat, eu am atacat o idee perimata, iar tu pe mine. Si n'am facut decat sa demonstrez ca stiu raspunde la insulte. Iar in al doilea rand, renunta la a mai eticheta oamenii conform prejudetatilor tale. Nu sunt mai mizantrop decat tine. Imi respect aproapele, atat cat imi permite propria perceptie. Iar credinta mea consta in faptul ca sper ca Dumnezeu sa'mi ia blestemul propriei perceptii, si sa mi'o dea pe a Lui. Abia asa ma salveaza de mine insumi. Frumos ar fi sa avem un crez comun.

      Ștergere