De la Noe la Moise - evidența unor lacune în genealogiile biblice ( II )

      

     Genealogiile biblice au fost folosite adesea în încercarea de a calcula o dată pentru creațiune, dată care a fost citată după aceea ca o dovadă a unui pământ tânăr. Însă o examinare mai atentă a ebraicii vechi dezvăluie lacune ale acestor genealogii, făcându-le nepotrivite pentru astfel de calcule. Istoria lui Moise, pe care o vom analiza sub lupă în cele ce urmează, demonstrează tocmai astfel de lipsuri. În prima parte a acestei serii am arătat importanța fundamentală a cuvântului ebraic „ yālad ” - tradus în mod obișnuit prin „ begat ” ( KJV ) sau  „ a devenit tatăl lui… ”, „ a născut pe … ( NIV, NASB ) în calcularea unor date istorice la care au avut loc evenimente biblice, precum creația și potopul. Cei care fixează astfel de date pleacă de la premiza că yālad implică o relație părinte - copil în pasajele cronologice biblice. Cu toate acestea, povestea lui Moise pare să demonstreze că yālad  are de-a face numai cu o relație familială generală, iar ca urmare a acestui lucru oferă o puternică evidență a unor lacune genealogice în raportul biblic. 

       Să luăm de exemplu cazul lui Amram și Iochebed, cuplul la care se face referință de obicei ca fiind „ părinții ” lui Moise. Biblia spune despre Amram că este nepotul lui Levi, cel de-al treilea fiu al lui Iacob ( Exod 6:16,18). Amram a luat-o ca soție pe Iochebed, fata lui Levi și mătușa lui Amram, care yālad ( i-a născut ) pe Moise ( Exod 6:20; Numeri 26, 59 ). Moise este descris ca fiul ( ben ) lui Amram în raportul genealogic din 1 Cronici 6,3 și 23:13. De aceea, traduceri englezești ale bibliei lasă să reiasă că Moise este fiul lui Amram și Iochebed. Dar la o examinare mai atentă a textului acest lucru rezultă imposibil! Bazându-ne pe informația cronologică din biblie, am calculat că Amram ar fi avut cel puțin 216 ani ( maxim 362) la nașterea lui Moise. Dar conform lui Exodul 6:20 Amram a murit la vârsta de 137 ani! Așadar trebuie să fie ceva lipsă în cronologia lui Moise. ( Calculele noastre sunt detaliate și redate într-un grafic la sfârșitul articolului). 

     În mod similar, Iochebed trebuie să fi avut cel puțin 255 ani  (maxim 350 ) atunci când l-a născut pe Moise. Dacă acest lucru este adevărat, atunci povestea lui Sara care îl naște pe Isaac la vârsta de 90 de ani ( Geneza 17:17, 21: 5 ) ar deveni o joacă de copii prin comparație cu nașterea lui Moise. Și totuși, biblia subliniază nașterea lui Isaac ca fiind un miracol al lui Dumnezeu, și nu pe cea a lui Moise. În lumina istoriei lui Isaac, ar părea puțin probabil ca scriptura să „ uite ” cu desăvârșire să amintească faptul că Moise a fost născut de o femeie la o vârstă atât de înaintată, mai ales că el este cel de-al treilea copil într-o familie aparent obișnuită, unde frații săi Maria și Aaron sunt doar cu câțiva ani mai în vârstă decât Moise.

    Trebuie să subliniem că o eroare ( lipsă ) genealogică poate surveni înainte sau după cineva anume. Aici lipsa ar putea fi între Levi și Amram/Iochebed sau între Amram/Iochebed și Moise. În orice caz, detaliile prezente în narațiune par suficiente să concluzionăm că este vorba despre cel de-al doilea caz. Așa cum profesorul de vechiul testament William Henry Green a observat, „ Amram și Iochebed nu au fost părinții , ci strămoșii lui Aaron și Moise. ” Ca urmare, cuvântul yālad  așa cum este el folosit în Exodul 6:20, Numeri 26:59 și 1 Cronici 6:3, 23: 13,  înseamnă că Moise nu este fiul lui Amram și Iochebed, ci urmașul acestora - demonstrându-se astfel o primă lacună în rapoartele genealogiile ale lui Moise. 

    Ca o demonstrație adițională a acestei ipoteze, recensământul inițial al evreilor după ieșirea din Egipt oferă o puternică evidență că trebuie să fi trecut multe generații între Moise și Amram și între Moise și tatăl lui Amram, Chehat. Raportul vorbește despre 8600 de bărbați urmași ai lui Chehat în vârstă de cel puțin o lună, incluzând 2750 cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani ( Numeri 3, 27-28, 4: 35- 37). La vârsta de 80 de ani, Moise însuși se număra printre cei mai vârstnici descendenți ai lui Chehat, în momentul ieșirii din Egipt. Dar dacă Moise ar fi nepotul lui Chehat, este cu totul improbabil ca Chehat să fi avut așa mulți urmași ( 8600 ) la momentul exodului, dintre care 2750 într-o singură generație mai tânără decât Moise…

   

     Importanța lui „ Hārâ ” în relațiile părinte- copil

    În plus, notați că Exodul 2: 1-2a ( NASB ) nu îi amintește pe nume pe părinții lui Moise: 

    „ Un bărbat din casa lui Levi s-a dus și a luat de nevastă pe o fiică ( bat ) a lui Levi. Femeia a rămas însărcinată [hārâ] și a născut [yālad]  un fiu. ”

   Trebuie de asemenea remarcat verbele folosite în acest pasaj și cele folosite în rapoartele genealogice. Mama fără nume a lui Moise rămâne însărcinată [hārâ] și apoi îl naște [yālad] , în timp ce în raportul despre relația dintre Iochebed și Moise este folosit numai [yālad]. Această diferență pare să întărească sugestia că deși Iochebed și Amram sunt strămoșii lui Moise, totuși nu sunt părinții săi. Apare întrebarea logică: dacă Amram și Iochebed nu sunt părinții lui Moise, atunci de ce sunt numiți în genealogia sa, în timp ce părinții reali sunt anonimi? Răspunsul ar putea fi găsit în Leviticul 18:12 ( NIV ): „ Să nu faci sex cu sora tatălui tău.” Cu alte cuvinte, relația dintre Amram și Iochebed era contrară legilor lui Dumnezeu date prin Moise ( chiar dacă date mai târziu ). Amram și Iochebed ar putea fi importanți deoarece ei ilustrează o relație care mai târziu va fi numită de Dumnezeu ca fiind păcătoasă. Prin Moise, Dumnezeu dorea probabil să arate că el știe orice detaliu intim despre noi, inclusiv cele mai puțin plăcute. 

    Acesta ar putea fi același motiv pentru care biblia face dezvăluiri precum: 

a)  Geneza 38 detaliază relația ilicită dintre Iuda și nora sa Tamar, în timp ce lipsesc amănunte despre căsătoriile celorlalți copii ai lui Iacov.  

b)  Exod 6 menționează că una dintre nevestele lui Simeon era canaanită ( Exod 6:15, NASB), dar nu spune nimic despre celelalte neveste ale lui. Avraam insistase  ca Isaac să nu ia de nevastă vreo canaanită ( Geneza 24: 1-4 ), iar Isaac a fost nemulțumit atunci când Esau și-a luat neveste canaanite ( Geneza 28:8, NASB ). 

c)  Singurele femei menționate în genealogia lui Isus din Matei 1: 3, 5-6 sunt Tamar, curva Rahav, Rut moabita și adulterina Batșeba. 

       De fapt, folosirea lui hāra și  yālad referitor la părinții lui Moise în Exodul 2: 1-2 ar putea oferi cheia unor posibile lacune ( sau absența acestora ) în genealogiile biblice. Se pare că hāra  ( sau o derivație a lui ) este folosit în mod obișnuit atunci când autorul biblic dorește să specifice o relație concretă părinte-copil. Nu putem să spunem că așa se întâmplă mereu. Dar hāra sau o formă relaționată de termeni apare adesea - cu sau fără yālad - în relatări despre alte caractere biblice proeminente: Cain și Abel ( Gen 4:1-2 ), Enoh ( Gen 4:17 ), Ismael ( Gen 16:4-5 ), Moab și Bennami ( Gen 19, 36 ), Isaac ( Gen 21, 2 ), Dan și Neftali ( Gen 30, 5,7 ), Isahar și Zabulon ( Gen 30: 17, 19 ), Iosif ( Gen 30, 23 ), etc, etc. 

   S-ar putea spune că hārâ reprezintă conotația fizică, în timp ce yālad se referă la consecințe. Dacă apare în text doar verbul yālad, trebuie să fim atenți pentru că s-ar putea să existe lacune genealogice. O relație părinte-copil este garantată doar dacă e folosit hārâ sau forme derivate ale acestuia ( sau e vorba explicit despre vreo naștere în text ). Altfel relația exactă între personaje este necunoscută. Cititorii în engleză ar trebui să fie precauți când e vorba despre „ begat ” (KJV ) sau „ a născut pe…. ” ( NIV, NASB ), în afara faptului că este explicită relația părinte-copil. Noi nu spunem că există lipsuri în toate genealogiile biblice în care apare doar yālad. Noi afirmăm doar că nu există siguranță despre ce fel de relație este vorba. Cu toate acestea, este demn de remarcat că hārâ sau forme relaționate ale lui nu apare niciodată în Geneza 5, 10 și 11, iar aceste capitole nu sunt relatări concrete despre vreo naștere. De aceea, lipsuri genealogice sunt o realitate posibilă în aceste pasaje, ori tocmai aceste pasaje sunt de o importanță crucială pentru acei care țin morțiș să calculeze anumite evenimente biblice străvechi. 

    Dar oricare ar fi cauza pentru lacunele din genealogia lui Moise, acest exemplu face dovada că problemele legate de genealogii în Pentateuc sunt un fenomen, și nu o excepție. Dacă Moise a insertat o lacună în propria sa genealogie fără să o menționeze, este foarte probabil ca ideea creștină modernă a unei genealogii neîntrerupte să nu fi fost importantă pentru el, iar aceste lipsuri sunt găsite și în alte părți ale literaturii mozaice, în mod special acolo unde autorul are de-a face cu evenimente mai depărtate în timp de propriul moment istoric. Următoarea parte a acestui serial va investiga povestea celor trei fii ai lui Noe: Sem, Ham și Iafet. Vom arăta cum premiza că yālad înseamnă întotdeauna și literal „ a născut pe ” în Geneza 5, 10 și 11 prezintă o problemă hermeneutică ignorată cu desăvârșire de fundamentaliștii creștini care pun date biblice pentru creațiune. 

     Apendice: Calcule în legătură cu Amram, Iochebed și Moise

   Graficul și detaliile de mai jos demonstrează modul în care am calculat informația cronologică pentru familia lui Moise, în soecial pentru Amram și Iochebed. Toate datele fac referință la data de naștere a lui Levi, patru ani ( cu un an mai mult sau mai puțin aprox) înainte de Iosif. Vârful barelor albastre indică data nașterii. Barele de culoare mov reprezintă durata vieții persoanei respective. În cazurile unde nașterea/moartea cuiva a trebuit să fie estimată, există două bare pentru aceeași persoană, una cu nașterea timpurie și una cu cea târzie. Dat fiind faptul că nu se cunoaște durata vieții lui Iochebed, sunt incluse doar cele două variante de nașteri. Bara de culoare galbenă indică timpul scurs între moartea persoanei respective și nașterea lui Moise. 

   Sosirea familiei lui Iacob în Egipt constituie un bun punct de referință pentru a calcula cronologia relativă a lui Amram, Iochebed și Moise. Anii dinaintea coborârii în Egipt sunt desemnați „ BD ” ( before descent ), iar anii după aceea „ PD ” ( post descent ). Când nu a fost posibil să calculăm precis vârsta unei persoane, am considerat de cuviință introducerea unui segment general de timp, presupunând că cineva nu putea procrea înainte de 15 ani și nici mai târziu de moartea sa. 

    Cronologia lui Iosif este bine documentată, oferind un punct de plecare important pentru cronologia lui Amram și Iochebed. Iosif a fost ultimul fiu născut lui Iacov în Padan Aram, din câte se pare chiar în ultimul an al serviciului prestat de Iacov la Laban, socrul său (Genesis 29:20–30, 30:25–26). A fost vândut sclav la vârsta de 17 ani  (Genesis 37:2) și a intrat în serviciul faraonului la vârsta de 30 de ani (Genesis 41:46–47, 45:11). Asta înseamnă că era în vârstă de 37 de ani atunci când a început foametea și de 39 ani la momentul sosirii familiei sale în Egipt, cu încă cinci ani de foamete înaintea lor (Genesis 45:11). Așadar, Iosif s-a născut în 39 BD. 

     Levi  era fratele cel mai mare al lui Iosif și al treilea fiu al lui Iacob. Biblia spune că Iacov a făcut 12 copii cu patru femei în șapte ani ( șase din aceștia cu Lea, mama lui Levi ). Din moment ce nu sunt date despre nașteri de gemeni, acest lucru este posibil biologic doar dacă Lea a rămas imediat însărcinată după o naștere, ceea ce presupunem. Așadar Levi s-a născut probabil cu trei ani după căsătoria lui Iacov cu Lea și Rahela, iar Iosif s-a născut patru ani după Levi. Din moment ce Levi a trăit 137 ani ( exod 6: 16 ), presupunem că s-a născut în 43 BD și a murit în 96 PD. 

     Chehat  este al doilea dintre cei trei copii ai lui Levi și a trăit 133 ani ( Exod 6:18 ). El a venit în Egipt cu familia. De aceea, presupunem că nașterea lui ar fi putut avea loc cel mai devreme în 27 BD ( un an după fratele său cel mai mare, când Levi avea 16 ani ) și cel mai târziu în 2 BD ( un an înaintea fratelui său mai mic).  Asta așează moartea lui Chehat cel mai devreme în 107 PD și cel mai târziu în 132 PD. 

    Amram  a fost primul dintre cei patru fii ai lui Chehat și a trăit 137 ani (Exodus 6:18–20). Bazându-ne pe cea mai timpurie naștere a lui Chehat și adăugând 15 ani, rezultă că cea mai timpurie naștere posibilă a lui Amram este 12 BD - dar ar putea fi și 1 PD dacă Geneza 46 include o listă completă a urmașilor lui Iacob care au coborât în Egipt. Făcând presupunerea improbabilă că toți cei patru fii ai lui Chehat au fost născuți în ultimii patru ai ai vieții sale, rezultă că cea mai târzie naștere posibilă a lui Amram este 130 PD. De aceea, moartea sa cea mai timpurie posibilă a fost în 126 PD, iar cea mai târzie în 267 PD. 

   Iochebed  este soția lui Amram și fiica lui Levi ( exod 6:20 ). Cea mai timpuri dată a nașterii este 1 PD - deoarece s-a născut în Egipt   (Numbers 26:59), iar cea mai târzie este în 96 PD. Vârsta ei la moarte este necunoscută. 

    Moise  era în vârstă de 80 de ani la ieșirea din Egipt ( Exod 7:7 ), 430 de ani de la coborârea în Egipt. Deci Moise s-a născut în 351 PD. Matematica simplă ne arată că în anul nașterii lui Moise vârsta lui Amram s-ar situa între 216 ani ( minim ) și 362 de ani ( maxim )- cu 225 ani mai mult decât durata vieții sale raportate de Moise. Vârsta lui  Iochebed s-ar situa între 255 ( minim ) și 350 de ani ( maxim ). Chiar dacă suntem binevoitori în ceea ce privește elasticitatea timpului, erorile sunt totuși posibile, deoarece a trebuit să estimăm aproximativ data nașterii și a morții pentru Levi, Chehat, Amram și Iochebed. Oricum, aceste marje de timp nu depășesc 10 ani în plus sau în minus, dar chiar și așa, concluzia finală rămâne aceeași: genealogiile lui Moise nu au fost scrise cu scopul de a calcula timpul trecut de la creațiune sau potop. Nu exista o astfel de concepție în mintea scriitorilor antici. Ele au fost redate în paginile scripturii doar ca o simplă narațiune despre un popor anume: un document de naștere al iudaismului. 

   ( va urma )